Cristina Danilov, psiholog și scriitor de renume internațional
12.01.2026
S-a demonstrat în practică că o societate cu idealuri solide se bazează pe o anumită accepție generală asupra normelor morale, pe un consens al aprecierii valorilor de unde rezidă și o stabilitate politică, religioasă, socială. Psihologul american Michael Tomasello afirma că moralitatea nu e o trăsătură biologică a speciei, ci e un rezultat social și cultural. Noi suntem produse ale interacțiunii sociale, raționamentul moral fiind dezvoltat doar ca urmare a angajării în aceste interacțiuni sociale.
Ne putem gândi la moralitate ca la un exercițiu intelectual, dar mai potrivit ca la o încercare de a înțelege instinctele și reacțiile noastre interne. Este un concept subiectiv și mulți oameni au convingeri puternice despre ceea ce este bine și rău, care îi poate pune în contrast direct cu credințele morale ale altora. Cu toate acestea, chiar dacă morala poate varia de la persoană la persoană, religie la religie și cultură la cultură, multe trăsături ale moralei s-au dovedit a fi universale, decurgând din emoțiile umane de bază.
Unul dintre lucrurile care îi fac pe oameni diferiți de alte specii este că suntem conduși în acțiunile noastre nu doar de instincte, ci și de emoțiile noastre. Și nu o mică parte din aceste emoții este datorată simțului moralității. Cum își dezvoltă oamenii moralitatea? Această întrebare a fascinat educația, religia,filozofia dar dezvoltarea morală a devenit, de asemenea, un subiect de actualitate în psihologie.
In lucrarea sa, The Righteous Mind (2012), Johnatan Haidt amintește despre studiile pe care le-a efectuat cu scopul de a demonstra baza moralității umane. Convingerile morale ale oamenilor vin rareori la sfârșitul unei analize lungi și raționale a eticii. În primul moment, oamenii tind să creadă intuitiv că ceva este moral și apoi stabilesc argumente raționale post-hoc pentru convingerile lor. Ne-ar plăcea să credem că, în general, convingerile noastre morale sunt mai solide, mai logice și chiar mai practice decât alte convingeri. Dar nu sunt. Haidt spune bine „câinele intuitiv dă din coadă rațional”.Oamenii reacționează adesea la anumite situații cu dezgust, dar apoi nu pot explica de ce acea situație e greșită din punct de vedere moral.
Pentru a folosi exemplul lui Haidt, poate doar câțiva oameni ar putea crede că este imoral dacă un bărbat merge la un magazin, cumpără un pui la rotisor, se duce acasă și îl mănâncă. Cu toate acestea, mult mai mulți oameni ar considera că este absolut respingător dacă un bărbat merge la un magazin, cumpără un pui la rotisor, se duce acasă și face sex cu puiul. Putem empatiza și împărtăși repulsia față de un astfel de act. Dar de ce este greșit un astfel de act? Omul, practic, nu suferă. Nici puiul care e bine pârlit, crocant și condimentat cu usturoi.
Haidt explică acest răspuns oarecum cinic prin existența a cinci fundamente înnăscute pentru alegerile noastre morale: grija,corectitudinea,loialitatea, autoritatea și sfințenia,
Societatea occidentală modernă are tendința de a lua în considerare doar două din aceste fundamente: grija și corectitudinea. Din perspectiva celor două fundamente punem întrebări precum: „Dăunează asta cuiva?” și „Este corect?” Dacă răspunsul la prima întrebare este nu, iar la a doua este da, atunci nu ar trebui să fie nimic în neregulă moral, spune el, cu situația în cauză. În multe situații, la fel ca în povestea cu bărbatul și puiul, ne confruntăm, zi de zi, cu numeroase probleme care ating subiectul moralității care nu au prea mult de-a face cu răul sau incorectitudinea.
Crima este considerată imorală în societate. Într-o situație de război, soldații care au ucis semeni sunt decorați și cinstiți de societate. E moral sau e imoral să fii decorat dacă ai luat viața unui om? Avariția urmărește acumularea de bunuri. Contrar avariției, codul moral bazat pe religie elogiază generozitatea, de aceea, a strânge bunuri este considerat,de religie, un act imoral. Cu toate acestea, într-o societate tot mai materialistă, în care unii câștigă salarii frumușele, avariția este sinonimă cu bunăstarea și ambiția,. Este imoral sau e moral să fii ambițios? Desigur, e corect și moral, ar spune Haidt, atâta timp cât persoana se simte bine, e fericită pentru alegerea făcută și, mai ales, comportamentul ei nu afectează viața, profesia, proiectele, dorințele și activitățile celor din jur.
Dar în timp ce cultura occidentală se luptă să țină seama de celelalte trei fundamente enumerate de Haidt, loialitate, autoritate și sfințenie, ele par oarecum de la sine înțelese pentru oamenii din alte culturi. Alte culturi apreciază loialitatea față de partener sau familie, respectul față de ordinea pe care o oferă autoritățile, respect față de caracterul sacral al vieții, al corpului sau al altor lucruri. În India a sacrifica o vacă e un act imoral, pentru că atinge sacralitatea pe care indienii o respectă cu prețul demnității și vieții. Sud- americanii, însă, știu să pregătească niște fripturi grozave din carne de vită fără să se gândească prea mult la moralitate și la sacralitatea vacii. Dar, deși unii ar face eforturi să înțeleagă de ce bărbatul lui Haidt care face sex cu puiul este corect,ei încă cred, în interioritatea lor, că este greșit. Psihologia morală ar argumenta că acest lucru se datorează faptului că nu putem nega o anumită noțiune de puritate sau sfințenie din caracterul nostru moral. Mai ales dacă valorile culturale ale comunității în care ne-am născut și am fost educați nu a promovat niciodată aceste comportamente.
Potrivit lui Haidt, dacă vrei să ai relații cu mai mulți oameni, că e vorba de o alegere personală sau o cauză, trebuie să faci apel la toate cele cinci fundamente. Dacă convingerile tale morale conștiente iau în considerare doar grija și corectitudinea, atunci s-ar putea să fii incapabil a face față provocărilor și a comunica cu grupuri de oameni din afara propriei tale culturi și educații. Diversitatea înseamnă, de fapt, comunicarea ta interioară cu fundamentele morale ale oricărei culturi.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com

