Perspectivă din Londra: De ce dolarul ar putea să mai scadă semnificativ
Bogdan Alexandru Duca, analist politic
14.02.2026
„Este greu să fii un refugiu sigur atunci când problemele încep acasă”, subliniază „The Economist”, comentând situația tot mai gravă a finanțelor americane și a, până de curând, atotputernicului dolar.
Rezerva Federală și Departamentul Trezoreriei sunt administratorii dolarului în țară și în străinătate. Kevin Warsh, alesul președintelui Donald Trump pentru a conduce Fed, va deveni unul dintre cei mai importanți custozi ai monedei dacă este confirmat de Senat ca urmaș al lui Jerome Powell în luna mai. Piețele valutare au reacționat deja la vestea posibilei sale numiri: în ciuda discursurilor sale recente, pledoaria anterioară a lui Warsh pentru rate ale dobânzii mai mari a contribuit la oprirea scăderii dolarului, care a scăzut în valoare cu aproximativ 10% de la începutul anului 2025.
Puterea dolarului și credibilitatea internațională a Americii nu sunt unul și același lucru. Dar sunt legate, poate din ce în ce mai mult, de atractivitatea Americii ca destinație de investiții. Warsh va moșteni un climat de nervozitate în străinătate cu privire la activele denominate în dolari, stârnit de beligeranța americană față de aliații săi și de întoarcerea de către domnul Trump a deceniilor de liberalizare a comerțului. În cei 15 ani de când Warsh a făcut ultima dată parte din consiliul de administrație al Fed, structura investițiilor străine în America s-a schimbat dramatic. Investitorii s-au înghesuit în active riscante, lăsând dolarul american mai vulnerabil la o serie de slăbiciuni determinate de subperformanța americană și de elaborarea unor politici neglijente la Washington.
Astăzi, activele de rezervă se află la cel mai scăzut nivel din istoria modernă.Ponderea în scădere a activelor denominate în dolari în rezervele valutare deținute de băncile centrale din întreaga lume a fost adesea citată ca dovadă că rolul global al monedei este în scădere. Această pondere a scăzut de la un maxim de 72% în 1999 la 57% în prezent.
Acum șaptesprezece ani, titlurile de creanță deținute de guverne străine și bănci centrale reprezentau aproximativ 38% din totalul investițiilor de portofoliu în America, iar politicienii erau îngrijorați de cele peste 1 trilion de dolari în obligațiuni de trezorerie deținute de instituțiile chineze. Astăzi, activele de rezervă și alte dețineri suverane de titluri de creanță americane reprezintă doar 13% din valoarea deținerilor de portofoliu americane, cel mai scăzut nivel din istoria modernă. Cumpărătorii internaționali de active americane în timpul mandatului lui Powell au fost motivați de profituri mai degrabă decât de protecție. În mai puțin de două decenii, ponderea activelor americane deținute de străini, reprezentată de acțiunile americane, aproape s-a triplat, crescând de la un minim de 21% în urma crizei financiare globale din 2007-2009 la un record de 58% în prezent.
Multe guverne mari din lumea în curs de dezvoltare au adoptat politici macroeconomice mai sănătoase și au încurajat piețele interne de obligațiuni, permițând investitorilor să schimbe unele titluri de valoare americane cu datorii locale. În același timp, companiile americane s-au dovedit a fi inovatoare și extrem de profitabile, atrăgând legiuni de investitori străini către acțiunile lor.
Dar activele mai riscante sunt considerate astfel dintr-un motiv. Anul trecut, pe măsură ce tarifele impuse de domnul Trump și temerile legate de o bulă a inteligenței artificiale au început să erodeze încrederea în acțiunile americane, randamentul lor total a scăzut cu cinci puncte procentuale sub cel al acțiunilor similare la nivel global, cea mai mare marjă din 2009.
Cei 7 Magnifici – un pachet de acțiuni tehnologice gigantice care au condus piața americană ani de zile – au stagnat în mare parte în ultimele patru luni. Acțiunile software s-au prăbușit, iar acțiunile piețelor emergente sunt în creștere. Investitorii încep să ia perspectiva unei perioade mai lungi de subperformanță americană mai în serios decât au făcut-o în ultimii ani.
Aceștia nu mai caută refugiu acolo unde o făceau înainte. Timp de decenii, investitorii s-au îngrămădit în obligațiuni de trezorerie atunci când piețele erau în dificultate, câștigându-le statutul de „refugiu sigur”. Dar în aprilie, după Trump și-a anunțat așa numitul zid al tarifelor, randamentele pe termen lung ale obligațiunilor de trezorerie au crescut chiar și atunci când acțiunile s-au vândut. Același lucru s-a întâmplat din nou atât în octombrie, cât și în ianuarie, în timpul fluctuațiilor legate de tarife. Este greu pentru obligațiunile de trezorerie să fie refugii sigure atunci când guvernul american însuși este cel care alimentează turbulențele. În limbajul unui film de groază, apelul vine din interiorul casei.
Dacă investitorii mari și răbdători își întorc supertankurile departe de America, dolarul american ar putea fi supus unei presiuni irezistibile. Adevăratul pericol pentru dolar este pierderea popularității acțiunilor americane, spune Aaron Costello de la Cambridge Associates, o firmă de investiții. „Geopolitica doar pune gaz pe foc.” Creșterea prețurilor activelor, fluxurile către piețele de acțiuni și un dolar în creștere s-au consolidat reciproc în ultimii ani.
Opinia tot mai mare în rândul investitorilor este că ascensiunea lui Warsh la Fed prevestește mai multă incertitudine cu privire la dolar. Warsh este un șoim care a adoptat în ultima vreme o abordare de porumbel pentru a se potrivi crezului președintelui. Este preocupat de micșorarea bilanțului Fed și este un animal mult mai politic decât mulți dintre predecesorii săi. Relația sa cu Trump și, implicit, cât de mult își va impune președintele voința în politica monetară, ca urmare, vor deveni clare doar în timp.
Niciun activ rival nu pare pregătit să înlocuiască dolarul ca monedă de rezervă a lumii. Dar cererea de dolar american poate scădea semnificativ fără ca vreun competitor serios să apară. Erodarea continuă a statutului de refugiu sigur al Americii, împreună cu incertitudinea cu privire la politica și independența băncii sale centrale, înseamnă că atractivitatea dolarului se bazează din ce în ce mai mult pe capacitatea activelor americane de a le depăși pe cele din restul lumii.
În timp ce dl Warsh se pregătește să conducă cea mai importantă bancă centrală din lume, dolarul pare mai vulnerabil decât oricând în istoria recentă.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
