B.C.
18.06.2024
Statul este o entitate în continuă transformare, care capătă diferite înfățișări în diferite epoci, în funcție de resurse, tradiții, tehnologii și geografie.
Istoria a reținut despotismele teocratice, domnii feudali, slavocrațiile exploatatoare, autocrațiile imperiale, republicile pașnice, democrațiile la scară mică, monarhiile dreptului divin, dictaturile de partide ucigașe și multe altele.
Care este forma de stat din secolul 21? Există o mulțime de opinii în acest sens, iar realitatea și schimbarea se desfășoară încă în fața noastră, cu răsturnări dramatice și resetări grozave, scrie Jeffrey Tucker în publicația Daily Reckoning.
Jeffrey Tucker este președintele Brownstone Institute și editorialist senior la Epoch Times.
Actuala formă de stat pare a fi o tehnocrație managerială atotputernică. Parcă ar îndeplini cele mai pesimiste predicții ale gânditorilor secolului 20, care au văzut această formă dezvoltându-se după cel de-al Doilea Război Mondial.
În acest sistem, aleșii poporului sunt reduși la niște jucători de pe scenă, marionete a căror sarcină principală este să păstreze aparența că sistemele încă funcționează și că vocea oamenilor încă mai contează.
În realitate, starea de fapt este formată din trei straturi distincte, pe care le putem numi adânc, mijlociu și superficial. Toate trei joacă roluri cruciale în a exercita și menține hegemonia asupra populației, la nivel intern și global.
Straturile cele mai profunde sunt cele care operează în cea mai mare parte din ochii publicului datorită protecțiilor legale pentru informațiile clasificate. Ele sunt agențiile de securitate și informații care se suprapun îndeaproape cu ceea ce este aplicarea centralizată a legii.
În SUA, aceasta include o puzderie de agenții – FBI, DHS, CIA, NSA, NSC, CISA și multe altele – alături de care funcționează toate ramificațiile și replicile lor din sectorul privat, unele cunoscute iar altele necunoscute. Termenul „deep”, îndelung folosit, se referă tocmai la modul clandestin în care acestea acţionează.
Haideți să vorbim despre finanțe: dacă ne gândim la latura secretă a Rezervelor Federale (Fed) ca la ceea ce numim „deep state”, la autoritățile financiare și monetare de la Trezorerie ca la „statul mijlociu”, ne putem gândi la bănci și instituții financiare precum BlackRock și chiar Goldman Sachs ca parte a statului superficial? Cu siguranță. Așa funcționează sistemul, fiecare companie fiind inclusă în sistemul cuprinzător de constrângere și coerciție.
Stânga crede că guvernul și instituțiile publice servesc oamenilor mai degrabă decât îi servesc pe cei bogați și bine conectați, dar adevărul este exact invers: ele depind și, în cele din urmă, servesc corporațiile cele mai înstărite.
Dreapta consideră sectorul privat ca fiind nepotrivit și independent, dar realitatea observată într-un mare număr de întreprinderi ne spune că acesta depinde de controlul guvernului.
Libertarienii continuă să-și imagineze sisteme binare de tip piață/stat, care există în teorie, dar nu și în realitate, spune expertul.
Acesta susține că este nevoie de o înțelegere mai realistă a modului în care funcționează sistemul, dacă se dorește o reformare a acestuia. Reformarea ar trebui să înceapă cu înțelegerea faptului că numărul mare de sectoare despre care credem că servesc societatea servesc de fapt interese înguste, ale unor potentați, în detrimentul tuturor celorlalți.
Straturi adânci, mijlocii și superficiale – aceasta este structura sistemului aflat în război cu libertatea. Este un sistem conceput pentru a fi impenetrabil, permanent și din ce în ce mai invaziv.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com