Daniel George
04.07.2024
Establishment-ul american face tot ce îi stă în putință pentru a elimina influența rusă din Republica Moldova, dar aceste demersuri ar putea avea efect de bumerang, scrie Alex Little, în publicația Responsible Statecraft.
Comentator din generația Young Voices, Alex Little este absolvent al universității Georgia Tech. Anterior a fost stagiar la Institutul Quincy (QI). Înainte de a se alătura QI, Alex a lucrat ca asistent de dezvoltare la Institutul Cato. A activat, de asemenea, la Societatea John Quincy Adams.
R. Moldova, o mică țară din Europa de Est, situată între sudul Ucrainei și România, urmează să găzduiască alegeri parlamentare din octombrie 2024.
Aceste alegeri vor coincide cu un referendum privind aderarea Chișinăului la Uniunea Europeană.
Washingtonul a elaborat planuri de a „învinge Kremlinul” pe acest plan, încurajând centrele de excelență ale NATO să asiste Moldova „împotriva oricărei agresiuni hibride rusești”, aprofundând legăturile de apărare dintre SUA și Republica Moldova și „rezolvând” problema Transnistriei fără participarea Rusiei la negocierile diplomatice.
Deși acuzațiile de interferență din partea Kremlinului sunt probabil adevărate, ar trebui pusă o întrebare importantă: este responsabilitatea Washingtonului de a se înrădăcina și mai puternic în Europa de Est și de a risca o escaladare suplimentară cu Moscova asupra unei țări cu relevanță redusă pentru securitatea Statelor Unite?
Ar trebui Washingtonul să se implice mai pe deplin în afacerile politice moldovenești? Nu. Mai degrabă europenii ar trebui să preia conducerea în eforturile pentru o soluționare pașnică a conflictului înghețat din Transnistria. Prin rezolvarea oficială a disputei, calea R. Moldova către aderarea în cele din urmă la UE va fi mai simplă. Dacă UE nu dorește să sprijine Republica Moldova, nu ar fi trebuit să acorde statutul de candidat unei țări aflate într-o dispută teritorială cu un stat indezirabil, fidel Rusiei, așa cum este considerată Transnistria, consideră autorul.
Totuși, Washingtonul poate încuraja revitalizarea discuțiilor dialogului 5+2, care include Rusia, Ucraina, UE, SUA, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, R. Moldova și autoritățile din Transnistria însăși. Deși reluarea acestor discuții s-ar putea dovedi dificilă atâta timp cât războiul ruso-ucrainean continuă, toate părțile au motive să-și demonstreze buna-credință în a lucra pentru a ajunge la o înțelegere care să pună capăt problema transnistreană.
Afacerile politice din R. Moldova, inclusiv disputa teritorială transnistreană, nu au stârnit în mod serios interesul Washingtonului dintr-un motiv întemeiat: nu sunt esențiale pentru securitatea națională a SUA. Washingtonul nu trebuie să facă din Republica Moldova următorul război proxy cu Rusia. În cele din urmă, demersurile Republicii Moldova pentru a deveni membră a UE nu merită să conducă Occidentul și Rusia către o escaladare a conflictelor, spune Alex Little.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com