0 5 minute 2 minute

Teodor Ionescu

07.03.2026

Dominația economică a Balcanilor de către interesele vest-europene și americane se desfășura deja înainte de războaie și ar fi avut loc indiferent de situație, spune Miguel Nunes Silva, directorul Institutului Trezeno, cu sediul la Lisabona, și reprezentant municipal al partidului conservator și antiglobalist portughez CHEGA!.

Într-un interviu amplu, acordat publicației Eagle Eye Explore, acesta susține că avioanele F-16 portugheze care au intrat în spațiul aerian iugoslav puteau purta însemne cu crucea templierilor, dar în realitate reprezentau cele trei săgeți ale Frontului de Fier, deoarece conflictul era despre generația „soixante-huitardă” aflată la putere în capitalele occidentale, care ducea război împotriva naționaliștilor din Balcanii tradiționaliști.

Relatăm, mai jos, declarația politicianului și analistului portughez cu privire la acest subiect:

Ca portughez care a locuit cândva la Belgrad, permiteți-mi, în primul rând, să spun că intervenția NATO din 1999 nu este ceva ce privesc cu mândrie. Portugalia nu avea nici un interes național în joc în Kosovo, nici NATO nu fusese atacat. 

Nu exista nicio justificare pentru beligeranța țării mele împotriva Iugoslaviei și același lucru s-ar putea spune despre conflictul actual din Ucraina. Prin urmare, ca naționalist, ca conservator și ca realist, nu pot interpreta intervențiile decât ca fiind motivate politic și constând în exagerări ideologice. 

Aș vrea să pot spune că și conservatorii din Portugalia gândesc la fel, dar, din păcate, chiar și în cercurile CH, atlantismul este foarte puternic. Mai degrabă, voi sublinia caracterul „boomer” al societății portugheze. 

Spre deosebire de mulți din Serbia și Balcani, de exemplu, nu percep că războiul atlantist împotriva Iugoslaviei a fost motivat economic. Dominația economică a Balcanilor de către interesele vest-europene și americane se desfășura deja înainte de războaie și ar fi avut loc indiferent de situație. În acest sens, vulnerabilitatea economică cauzată de economia marxistă este în principal de vină pentru permeabilitatea Europei de Est la preluările ostile atlantiste din anii 1990. 

Țin să clarific acest aspect, deoarece mobilizarea societăților occidentale este, în schimb, mai motivată de mentalitatea Baby Boomer, constând în narațiuni de „sfârșit al istoriei”. Neema Parvini ilustrează frumos această tendință invocând „Imagine”-ul lui John Lennon în explicația sa a conceptului de „regim al adevărului boomer”. 

Ceea ce nu a fost înțeles în anii 1990 a fost modul în care concepte de stânga și marxiste precum „drepturile omului” au fost reificate. Cu alte cuvinte, autismul politic și aroganța ideologică au fost cele care au condus și încă conduc atlantismul, și nu o motivație conspirativă de acaparare a resurselor. Avioanele F-16 portugheze care invadau spațiul aerian iugoslav ar fi putut purta cruci templiere, dar de fapt reprezentau cele 3 săgeți ale Frontului de Fier, deoarece conflictul era despre soixante-huitards la putere în capitalele occidentale, care purtau război naționaliștilor din Balcanii tradiționaliști. 

Menționez toate acestea pentru a explica faptul că Serbia va trebui să se confrunte cu acest defect structural al instituțiilor atlantiste, fie că este vorba de ele în interiorul sau în afara lor. Dacă sârbii cred că problemele lor se vor încheia prin aderarea la UE sau chiar la NATO, aș sublinia dilema actuală a unor țări precum Ungaria. 

Aș avertiza, de asemenea, că o integrare mai profundă cu UE nu va face decât să întărească forțele subversive din Serbia, care lucrează pentru interese globaliste. Agresiunea NATO ar fi putut fi scandaloasă pentru sârbi, dar pot asigura că subversiunea de la Bruxelles este de-a dreptul perversă. Singura veste bună din perspectiva dreptei conservatoare europene este că, având în vedere lunga și mândra istorie a Serbiei ca bastion împotriva dominației otomane, sârbii sunt considerați pe scară largă ca o parte integrantă a Europei și a lumii occidentale; pentru noi, național-conservatorii, granițele Bruxelles-ului sunt irelevante.

Abonați-vă la canalul nostru de Telegramhttps://t.me/nymagazinromania

Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România

Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com      

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previzualizare articole