Cristina Danilov: O floare și doi bărbați
24.08.2026
”Am înțeles imediat că m-am îndrăgostit. E uimitor cum se întâmplă, aveți un trecut comun, poate unul vag, poate nu l-ai văzut decât atunci pentru prima oară. Și apoi face brusc ceva: căscă și își acoperă gura cu mâna într-un mod special, sau ridică mâna stângă, chemând chelnerul, sau râde melodios, exact așa cum aveai nevoie să râdă în acel moment pentru a se potrivi cu tonalitatea ta interioară. În general, face ceva, un gest, de regulă, mic dar extraordinar. Ceva ce ochiul tău interior observă, te cutremuri din tot corpul, realizând că ai căzut într-o capcană. Da, te-ai îndrăgostit, îți vei spune. Gen, felicitări, dragă, ai terminat cu succes orele de singurătate, ai învins monotonia, ai renunțat la burlăcie! Sună cunoscut? Bineînțeles că da, este sentimentul nostru preferat. M-am îndrăgostit de el. I-am urmărit cu lăcomie fiecare mișcare. M-am uitat în ochii lui umezi. I-am privit zâmbetul, era fascinant.Zâmbetul lui era inegalabil. În fiecare dimineață visam să-l văd. Ce-ar spune el, ce-aș spune și eu, ce vom face împreună, cum o să mă strângă în brațe în timp ce vom face dragoste. Dar ceva mă chinuia cumplit. Știam că nu voi avea niciodată o relație durabilă, pe viață, cu el.”
Clienta mea, Anda (nume schimbat), sta pe fotoliu și privește spre fereastră. E povestea ta? o întreb. E o justificare a mea, îmi răspunde. Anda s-a căsătorit în 2023 cu Matei (nume schimbat) pe care îl cunoscuse prin intermediul unor prieteni, la o nuntă. ”Nu apucasem să ne cunoaștem bine. Amandoi voiam o relație”. Cu toate acestea, soarta le-a rezervat o întorsătură neașteptată proaspăt căsătoriților. ”La doar o lună după căsătorie, soțul meu a fost mutat în capitală din motive de serviciu. Nu pot să dau amănunte privind meseria lui. Eu am rămas în Iași, deoarece nu puteam să-mi părăsesc afacerea”, a povestit Anda. Distanța de 450 km dintre orașe nu părea insurmontabilă pentru tinerii căsătoriți. Au încercat să se vadă în fiecare weekend, uneori el venea de joi seara, alteori rămânea ea în București până luni. Acest format al relației a adus chiar și un romantism special relației lor. Totuși, nu toată lumea a împărtășit entuziasmul cuplului. Rudele, în special din partea soțului, au tratat situația cu neîncredere. Nu au înțeles rostul căsătoriei urmate de despărțire fizică și au insistat ca Anda să se mute, în București, cu soțul ei. Lucru care, în ciuda insistențelor, nu s-a întâmplat. ”Mergea și așa, nu aveam de ce să mă îngrijorez. Ajunsesem la o înțelegere, pentru noi asta conta”
La șase luni după nuntă, în timp ce Matei era în București, l-a întâlnit întâmplător pe Claudiu, un fost prieten din liceu. „Când l-am văzut în Palas, pe terasa aceea, nu am putut să nu observ cât de mult se schimbase – se maturizase, devenise și mai atractiv decât îl știam. Mi-a trecut prin minte gândul că poate a fost o greșeală că ne-am despărțit”, a recunoscut Anda. „Avea ceva care m-a cucerit pe loc. Ceva ce nu mai văzusem la el înainte. Nu pot să spun ce, îmi scapă, dar eram fascinată de prezența lui. Avea multă masculinitate și acel zâmbet absolut fascinant” Claudiu a contactat-o a doua zi dimineața, apoi i-a telefonat seara, zilnic a început să-i ofere Andei semne de atenție, o floare, o cină, un mesaj romantic dimineața, fără să bănuiască o secundă că era căsătorită. ”Nu m-am grăbit să dezvălui adevărul. Nu știu nici eu de ce nu i-am spus despre statutul meu. Voiam să mă simt din nou ca o fată liberă, să readuc acea nebunie și spontaneitate în relație. Eram topită după el. Dacă ar fi aflat că sunt căsătorită, nu ar mai fi fost nimic între noi, iar eu chiar îmi doream să fie ceva”, și-a explicat ea acțiunile. Ceea ce a început ca un flirt inocent, fluturi în stomac, s-a transformat curând în sentimente serioase. Anda s-a trezit implicată în relație cu doi bărbați, în același timp.
În mod surprinzător, Anda nu simțea remușcări pentru viața ei dublă. Era ca și cum s-ar fi împărțit în două personalități: în Iași– muncă și întâlniri pasionale cu Claudiu, la București în weekenduri –distracție cu soțul ei . „În cele șase luni, nu am făcut niciodată o greșeală – nu am încurcat niciodată nume, nu am trimis un mesaj greșit și nici nu am lăsat să se înțeleagă ceva legat de întâlniri”, a spus, cu oarecare mândrie, comparându-se cu un agent profesionist care nu își permite să facă greșeli. Dar a făcut asta nu de teama de a fi singură, ci pentru a nu-i răni pe ambii bărbați dragi ei. ”Îi iubeam pe amândoi. Diferit, da, dar îi iubeam.”
Clienta mea și-a distribuit cu măiestrie timpul și atenția: i-a explicat lui Claudiu că pleca în weekenduri pentru a-și vizita părinții în afara orașului. Tatăl ei, i-a spus, ar fi fost bolnav și nu era timpul să-I cunoască în astfel de momente, amânând astfel întâlnirea lui Claudiu cu părinții săi. Sau, din când în când, îi spunea că trebuie să plece în altă localitate, la Cluj sau Timișoara, la un curs la care se înscrisese. Soțului îi spunea că lucrează mult cu colegii, până seara târziu, la un proiect: ”Nu mă căuta pe whatapp. Nu voia să mă deranjeze. Îi spuneam că fac asta pentru a putea sta cu el până luni, la prânz, când aveam avion. Dar nu stăteam întotdeauna până luni, în Iași mă aștepta Claudiu.” Comunicarea cu prietenii a fost redusă la minimum pentru a evita dezvăluirile accidentale. Acest stil de viață necesita un autocontrol constant. Dar Anda a recunoscut că stressul acesta i-a plăcut: „Am reușit să-l conving pe soțul meu că petrecerea weekendurilor la București era mult mai interesantă decât în apartamentul nostru înghesuit din Iași. Practic, a încetat să mai vină acasă, doar ca să-mi facă pe plac.” Probabilitatea de a se întâlni cei doi bărbați a devenit, deci, minimă.
Părea că această situație ar putea dura o veșnicie. Dar, după cum știm, toate secretele ies, într-o bună zi, la iveală. Problemele au început atunci când ambii bărbați au vrut să-și ducă relația la un nou nivel.Soțul se săturase să locuiască singur în București și insista ca soția sa să se mute cu el. Nu găsea sensul deplasărilor ei care presupuneau cheltuieli enorme și oboseală. Nici afacerea nu mergea chiar așa de bine, era firesc să nu meargă, Anda nu mai avea timp și pentru afaceri. Apoi, i se părea ciudat că ea în timpul săptămânii găsea diverse pretexte ca să nu comunice cu el. Ba că e obosită, ba că are mult de lucru, mereu exista o scuză. Claudiu visa la un viitor împreună și i-a sugerat Andei să locuiască în apartamentul lui, aveau, totuși, 35 de ani, nu se puteau comporta ca doi adolescenți care se întâlnesc pe furiș în oraș. „Am încercat să amân momentul, dar în cele din urmă amândoi – aproape simultan – m-au pus în fața unei alegeri. Ori sunt de acord cu condițiile lor, ori…”, Ana nu era pregătită să facă o alegere. ”Am decis să spun adevărul. Era singura soluție. Nu a fost prea plăcut pentru niciunul. ” Drept urmare, relația cu soțul și iubitul ei s-a încheiat definitiv.
Cât de onești suntem cu noi înșine și cu partenerii noștri? Ce îi face pe oameni să ducă vieți duble?Este posibil să iubești cu adevărat două persoane în același timp? Cum să nu te pierzi în goana după senzații tari?
”Dragostea vine pe neașteptate, când te aștepți mai puțin.” mi-a spus Anda, ca o concluzie. Uneori îți amintești de această frază în disperare, când un sentiment luminos a venit la momentul nepotrivit sau este adresat persoanei nepotrivite. Este prietenul soțului tău sau verișoara soției tale. Un tânăr care s-a alăturat recent departamentului tău. Propriul tău șef. Vecinul care își parchează mașina în fașa casei tale. Și așa mai departe. De ce ne îndrăgostim la momentul nepotrivit? Și ce să faci cu acest sentiment, fără îndoială, minunat, ale cărui consecințe riscă să ne ruineze viața? Mulți dintre noi au trăit o astfel de poveste. Sau infatuare. Sau atașament. Sau nebunie. În clasa a opta, ne-am îndrăgostit de profesorul de mate sau geografie. Sau așa ni se părea, că ne-am îndrăgostit. Dar, în realitate, hormonii ne-au invadat mințile. După școală, am trecut rapid la un profesor de la universitate. Nu am ratat niciunul dintre cursurile lui. Am spionat pe unde ținea prelegeri și ne țineam lipcă după el. Ne-am îndrăgostit de prietenul surorii noastre mai mari. Ne îndrăgostim de cântăreți, de actori, de poeți. Îți amintești cu câți actori te-ai „căsătorit”, fără să ai timp să ”divorțezi” de solistul trupei Rollimg Stones sau Coldplay? Fiecare dintre noi trece printr-o iubire interzisă, sau inutilă, sau inexistentă, numiți-o cum vreți. Fiecare dintre noi, spun unii, ar trebui să treacă prin ea. Pentru că e ca un simulator. Da, în timpul pubertății, ne antrenăm înainte de a avea sentimente reale de adult. Ne încordăm timid mușchii iubirii, ca să spunem așa. Da, toată lumea a trecut prin asta. A trecut prin asta, s-a antrenat și apoi a renunțat cu un zâmbet, pentru ca mai târziu, râzând, să-i poată povesti soțului sau soției, cu umor, despre nebunia lui frumoasă. Dar nu toată lumea a reușit să intre din nou, ca adult, în timpul unei relații, în ceea ce numim dragostea interzisă. Cei care au făcut-o au atins limitele riscului.
Lipsa senzațiilor tari. Viața era gri, monotonă și lină, dar apoi apare el sau ea. Și începe roller coaster-ul: s-a uitat – nu s-a uitat la mine, a zâmbit sau nu a observat cum eram îmbrăcată, a lasat un mesaj sau nu, mi-a zâmbit mie sau celei de lângă mine, oare ce a vrut să-mi transmită când a spus gluma aceea… Oamenii care sunt înclinați să folosească dragostea ca leac pentru plictiseală se îndrăgostesc des și nu întotdeauna cu succes. Este de înțeles: atunci când ai nevoie de un leac, nu există timp pentru pretenții, te mulțumești cu ce primești. De obicei, unii continuă să fie fermecați de subiecte fierbinți chiar fiind într-o relație permanentă, în căsătorie. Dacă reușesc să-și mențină sentimentele la nivel emoțional și să rămână fideli partenerului lor, îndrăgostirea poate servi drept tonic și nu poate cauza prea multe probleme. Dar, de cele mai multe ori, se ajunge la divorț.
Unii vor să-și umple viața. Acest motiv este legat de primul, doar că în acest caz situația este și mai gravă. Există atât bărbați, cât și femei care știu să trăiască doar prin iubire. Pentru o existență normală, au nevoie pur și simplu să se scalde în experiențe amoroase. Toate celelalte domenii ale vieții – munca, relațiile cu prietenii și familia, starea de spirit – depind de starea de fapt de pe frontul iubirii. Se hrănesc literalmente cu aceste sentimente – atât pozitive, cât și negative, iar când sursa seacă, caută urgent una nouă. În principiu, un astfel de comportament este un motiv pentru a consulta un psiholog. Sentimentele pentru cineva sunt minunate, dar nu ar trebui să fie singurul lucru care îți umple viața.
Ceva lipsește în relația ta actuală. Partenerul tău a fost atât de preocupat de problemele de la serviciu în ultima vreme, încât rareori găsește timp să te întrebe ce mai faci. Îi spui ceea ce simți, el se uită la televizor. Ți-ai luat o rochie nouă, el nu o deosebește de cea veche. Dar o nouă cunoștință este interesată de orice detaliu din viața ta pe care ești gata să i-l spui. Soția ta se lasă de fumat sau ține dietă și se enervează din cauza oricărui lucru mărunt pe care îl faci – o tânără colegă de serviciu este întotdeauna atentă, amabilă și îți vorbește cu o voce dulce și liniștită. Cum să nu fii fermecat? Din păcate, relațiile permanente sunt o sursă de conflicte frecvente. În orice etapă a vieții, persoanele apropiate sunt nevoite să-și adapteze planurile, obiceiurile, caracterele, punctele forte și punctele slabe unul la celălalt. Pur și simplu, nu există nicio modalitate de a te descurca fără să nu te contrazici, să nu detaliezi, să nu faci compromisuri. Aceste lucruri pot crea disconfort într-o relație. Dar o cunoștință superficială te atrage cu idealitatea ei tentantă – nu v-ați certat niciodată, vă simțiți atât de bine împreună, sentimentele voastre sunt amplificate. Acest flirt îți conferă siguranță, liniște. Strălucești din nou. Ești ascultat. Ai un motiv pentru care îmbraci rochia nouă. O astfel de iubire nu este întotdeauna rea. Unii realizează că relațiile în care sunt, nu reprezintă cea mai bună alegere, nu sunt valorizați așa cum ar trebui, sunt nefericiți. Prin urmare, în astfel de situații merită să activați gândirea rațională. Ce anume vă place cel mai mult, de ce sunteți „prinși”? E o întrebare pe care ar trebui să o aveți în vedere.
Figurile parentale: povestea este veche ca lumea, în parteneri, căutăm adesea compensații pentru ceea ce ne-a lipsit în familia părintească. Fetele care au crescut fără tată tind să se îndrăgostească de bărbați autoritari și puternici. Băieții ale căror mame au lipsit sunt atrași de fete amabile și, poate, ușor intruzive în grija lor. Totuși, se întâmplă și invers: într-un partener, o persoană caută o extensie a părintelui de sex opus. De exemplu, fiii mamelor puternice și exigente își pot alege soții și iubite tiranice, iar fiicele taților alcoolici își leagă adesea soarta de aceiași bărbați. Există situații când aceste figuri nu au fost regăsite în partenerii de viață. Când se ivesc, apare dragostea interzisă. Persoanele sunt atrase în mod evident de cei care posedă calitățile figurilor parentale.
Stima de sine are și ea un rol. Nimic nu dă putere unei persoane ca o privire plină de iubire îndreptată către ea. Când suntem scăldați în adorație, ne simțim necesari și importanți. Dar merită întotdeauna să realizăm acest lucru cu ajutorul iubirii? Poate că tu însuți ai putea face ceva pentru a te respecta mai mult: să arăți bine, să te perfecționezi în ceva, să îți îndeplinești un vis de mult timp. Să îți echilibrezi relația în care ești. La urma urmei, dragostea interzisă nu dă întotdeauna încredere – există și urme întunecate care ne vor face să ne simțim prost la finalul relației. Să avem regrete. Și, în general, compensarea lipsei a ceva din propria viață cu ajutorul relațiilor este o cale alunecoasă și periculoasă. O doză echitabilă de autosuficiență este necesară pentru fericire.
Unii o vor condamna pe Anda pentru trădare, alții o vor simpatiza ca victimă a circumstanțelor. Dar este important să ne amintim că onestitatea și deschiderea joacă un rol cheie în orice relație. Și nu, nimeni nu are dreptul de a judeca pe cineva. Fiindcă, fiecare în viață poate cădea în această capcană, dacă nu e pregătit.Întrebarea e : oare ce îmi lipsește în relația pe care o am, astfel încît am ajuns să mă refugiez într-o senzație efemeră? Răspunsul poate va pansa rănile, poate va clarifica poziția ta într-o relație, poate îți va oferi șansa unei noi vieți în care tu vei fi cu adevărat fericit. Iar răspunsul e doar la tine.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
