SUA oprește discret vânzările de arme către Europa
Ștefan Ion
20.09.2025
Ca parte a agendei „America First”, Departamentul Apărării stochează arme.
Primul indiciu că se schimbase ceva în abordarea SUA privind vânzarea de echipamente militare către Europa a venit în momentul în care Danemarca se apropia de o decizie privind achiziționarea unui sistem de apărare aeriană de miliarde de dolari. Timp de săptămâni, negociatorii americani și francezi au urmărit agresiv acordul. Dar, pe măsură ce se apropia termenul limită, Pentagonul și-a pierdut brusc interesul.
„Nu puteam înțelege de ce”, mi-a spus un contractor care urmărise discuțiile. „Părea o decizie evidentă, dar pur și simplu nu erau interesați.”, își amintește Vivian Salama, redactor la The Atlantic.
Apoi, într-o convorbire la începutul acestei luni cu Departamentul de Stat, secretarul adjunct al Apărării, Elbridge Colby, a declarat că nu crede în valoarea anumitor vânzări militare externe, potrivit a doi oficiali ai administrației care au cunoștință despre discuție. El a adăugat că nu-i place ideea de a vinde rachete Patriot – care pot intercepta rachetele care sosesc – către Danemarca, deoarece acestea sunt în cantități insuficiente și ar trebui rezervate Statelor Unite pentru a le utiliza după cum este necesar. (Oficialii, la fel ca alții cu care am vorbit, au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu erau autorizați să discute acest lucru)
Comentariile i-au surprins pe unii oficiali ai statului, dar au aflat curând că nu doar Danemarca avea accesul blocat. Oficiali actuali și foști ai administrației mi-au spus că Pentagonul a identificat unele arme ca fiind în cantități insuficiente și ia măsuri pentru a bloca noile cereri pentru aceste sisteme venite din Europa. Nu a fost imediat clar pentru cei cu care am vorbit cât va dura blocarea, câte arme sunt pe listă sau dacă ar putea fi extinsă pentru a include și mai multe arme. Vor fi acordate puține excepții.
Au existat îngrijorări cu privire la deficitul de sisteme Patriot timp de luni de zile: SUA are doar aproximativ 25% din interceptoarele de rachete necesare pentru planurile militare ale Pentagonului, potrivit oficialilor Departamentului Apărării. Dar Patriot nu are cu adevărat un echivalent european, ceea ce îl face un sistem valoros și foarte căutat pe un continent îngrijorat de atacurile aeriene, un risc scos la iveală astăzi, după ce Estonia, membră NATO, a declarat că avioanele militare rusești i-au încălcat spațiul aerian.
Dacă această restricție este pe termen lung, există riscul de a crea noi rupturi cu aliații, slăbirea apărării acestora într-un moment în care Rusia reprezintă o amenințare iminentă și diminuarea influenței militare a SUA pe întreg continentul. Schimbarea ar însemna, de asemenea, pierderea a miliarde de dolari din veniturile guvernamentale și private, reducerea numărului de locuri de muncă din industria de apărare, limitarea expansiunii produselor și restricționarea cercetării și dezvoltării.
În cele din urmă, Danemarca a semnat săptămâna trecută un acord de 9,1 miliarde de dolari pentru a cumpăra sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune fabricate de o societate mixtă franco-italiană și sisteme cu rază medie de acțiune din Norvegia, Germania sau Franța. A fost cea mai mare achiziție de arme realizată vreodată de Danemarca. (RTX, compania cunoscută anterior sub numele de Raytheon, care produce sistemul Patriot, nu a răspuns la o solicitare de comentarii.)
Vânzările militare au fost mult timp un instrument cheie al politicii externe a SUA – o modalitate de a asigura interesele de securitate națională în străinătate prin consolidarea capacităților de apărare ale prietenilor. Statele Unite au început să vândă echipamente militare națiunilor pe care le considera prietene ca o modalitate de a consolida alianțele în plin Război Rece și de a-și extinde influența în străinătate.
Însă prioritățile s-au schimbat, pe măsură ce tot mai mulți susținători ai ideii „America pe primul loc” populează rândurile superioare ale celei de-a doua administrații a președintelui Donald Trump. Administrația pare pregătită să acorde prioritate reaprovizionării rezervelor americane față de relațiile sale cu aliații de lungă durată. Însă ar fi neobișnuit ca o decizie atât de crucială să fie luată fără o contribuție și o evaluare extinse din partea agențiilor din întregul guvern, în special a Departamentului de Stat.
Secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a numit „absurdă” orice sugestie conform căreia Colby ar fi aplicat în secret decizii politice, adăugând că acesta „trăiește și respiră prin cooperarea cu colegii săi interinstituționali și din cadrul Departamentului de Război”. (Trump a acordat Departamentului Apărării „titlul secundar” de Departament de Război.) Wilson nu a răspuns la întrebările legate de faptul dacă SUA a suspendat noile comenzi ale națiunilor europene pentru anumite arme.
Consilierul Departamentului de Stat, Michael Needham, a respins sugestiile conform cărora departamentul ar fi fost luat prin surprindere. „Oricine încearcă să creeze povești despre o ruptură între Departamentul de Stat și Departamentul de Război o face pentru că se opune Agendei „America First” a președintelui Trump”, a spus el într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebările mele.
Oficialii și observatorii administrației Trump spun că schimbarea este în concordanță cu convingerea lui Colby că China este singura țară care are ambiția, resursele și puterea militară necesare pentru a doborî SUA de pe piedestalul de superputere mondială. Singura modalitate de a opri încercarea sa de dominație globală, a susținut Colby, este ca SUA să depună tot efortul necesar pentru a securiza Pacificul de Vest – deși, potențial, în detrimentul securității europene, notează sursa citată.
„Le spunem europenilor că vrem să trimită arme în Ucraina și să cumpere înlocuitori, dar apoi le spunem: «Nu le puteți avea»”, mi-a spus Mark Cancian, colonel în retragere la pușcașii marini și consilier senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, adaugă Salama. „Le spunem, de asemenea, să se apere singuri, dar apoi le spunem că nu le vom vinde lucrurile de care au nevoie pentru a face asta.”
Războiul din Ucraina a pus presiune pe stocurile nu numai din SUA, ci și în întreaga Europă, ducând la discuții despre cum să revitalizeze mai bine baza industrială de apărare. Una dintre cele mai solicitate arme ale Ucrainei a fost Patriot, sistemul pe care Danemarca s-a gândit să-l cumpere. Utilizarea sa intensă în războiul Ucrainei împotriva Rusiei și de către Israel în Orientul Mijlociu nu a făcut decât să alimenteze îngrijorările legate de stocuri, ducând la blocarea actuală a exporturilor. Acest lucru „subminează securitatea aliaților noștri europeni”, a spus Cancian, „dar administrația actuală acordă o prioritate mult mai mică securității lor decât administrațiile anterioare.”
Susținătorii argumentează că vânzările militare străine contribuie la finanțarea extinderii liniilor de producție și a cercetării și dezvoltării de noi sisteme de armament. Aceștia spun că Boeing, de exemplu, a reușit să producă F-15EX, o versiune actualizată a avionului de vânătoare F-15, deoarece Arabia Saudită a comandat avioane noi în valoare de miliarde de dolari. Iar exporturile se bucură de un sprijin puternic pe Dealul Capitoliului, unde parlamentarii apreciază locurile de muncă pe care le creează în districtele lor. Acest lucru s-ar putea dovedi în cele din urmă suficient pentru a forța o reluare a vânzărilor.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
