Piața a ajuns în uter. O profundă barieră morală fost depășită
Daniel George
28.07.2026
Maternitatea surogat este adesea prezentată ca un act de compasiune. Dar odată ce sarcina devine un serviciu, iar paternitatea un contract, piața a depășit o profundă barieră morală, scrie Michael J. Robinson în The European Conservative.
Michael J. Robinson este directorul executiv al organizației Society for the Protection of Unborn Children (SPUC), cel mai vechi ONG pro-viață din lume și cel mai mare din Marea Britanie.
Controversa din jurul politicianului german Jens Spahn a fost prezentată ca o poveste despre ipocrizia politică. Un creștin-democrat de rang înalt, al cărui partid se opune de mult timp mamei surogat, a devenit tată prin intermediul unei mame surogat în Statele Unite. Criticii l-au acuzat că spune una în timp ce face alta.
Poate. Dar adevărata întrebare nu este dacă un politician a fost inconsecvent. Ci ceea ce dezvăluie episodul despre direcția civilizației occidentale.
Maternitatea surogat este prezentată din ce în ce mai mult ca o soluție plină de compasiune la o dorință umană de înțeles. Dorința de a avea copii este printre cele mai profunde pe care le experimentăm. Durerea infertilității este reală și merită atât simpatie, cât și sprijin. Totuși, compasiunea singură nu poate rezolva fiecare întrebare etică.
În esență, mamele surogat ne cer să regândim natura însăși a paternității. Ne cer să credem că sarcina poate fi separată de maternitate, că prima relație umană a unui copil poate fi definită prin contract și că ceea ce a fost întotdeauna înțeles ca un dar poate fi acum aranjat ca un serviciu.
Acest lucru ar trebui să ne preocupe pe toți.
Auzim adesea mamele surogat descrise în limbajul generozității. Însă realitatea juridică și comercială spune o poveste diferită. Există părinți de intenție, agenții, contracte, donatori, plăți, ordine parentale și date de naștere. Vocabularul este revelator. Reproducerea seamănă din ce în ce mai mult cu o piață.
Sarcina nu este un serviciu. Este o relație
Timp de nouă luni, o mamă și copilul ei nenăscut există într-o legătură biologică unică, diferită de oricare alta din viața umană. Cu mult înainte de naștere, copilul recunoaște vocea mamei, răspunde la mișcările ei și se dezvoltă în cadrul unei relații care nu este doar biologică, ci profund personală. A trata această relație ca pe ceva ce poate fi contractat în avans și transferat la naștere nu înseamnă pur și simplu a modifica procedura legală. Înseamnă a redefini maternitatea în sine.
Marea Britanie ilustrează acest lucru. Activiștii fac presiuni asupra Parlamentului pentru a reforma legea privind mamele surogat, astfel încât părinții care comandă mamele surogat să devină părinții legali din momentul în care se naște un copil. Aceștia descriu sistemul actual ca fiind depășit și inutil de complicat. Dar ceea ce criticii resping drept birocrație este, de fapt, una dintre cele mai importante garanții morale ale legii.
Astăzi, legislația britanică recunoaște femeia care naște drept mamă legală a copilului. Aceasta nu este o ciudățenie administrativă. Reflectă o realitate pe care niciun document legal nu o poate șterge. Femeia care a purtat copilul nu este o străină pur și simplu pentru că există un alt acord.
Această fricțiune în cadrul legii nu este o problemă. Este o garanție.
Copiii nu sunt produse. Sunt persoane.
Această dezbatere este despre mai mult decât o simplă mamă surogat. Reflectă o tendință mai largă în societățile occidentale moderne de a crede că fiecare dorință profundă ar trebui să poată fi satisfăcută prin tehnologie, lege sau piață. Dacă ceva poate fi făcut, presupunem din ce în ce mai mult că ar trebui făcut.
Dar civilizația depinde de recunoașterea limitelor. Nu fiecare dorință creează un drept. Nu fiecare contract reflectă dreptatea. Nu fiecare progres tehnologic reprezintă progres. Și nu fiecare piață servește binelui comun.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Abonați-vă la canalul nostru de YouTube: New York Magazin România
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
