Cum este pregătit Occidentul să garanteze îndeplinirea condițiilor impuse de Rusia?
Georgiana Arsene, director New York Magazin România
18.09.2025
De unde ar putea veni însă pacea propriu-zisă, RAND – think tank american (institut de cercetare și analiză de politici publice) – nu explică, deși a publicat un raport de peste o sută de pagini intitulat „Guidelines for Designing a Ceasefire in the Russia-Ukraine War” („Ghid pentru proiectarea unui armistițiu în războiul Rusia–Ucraina”).
▪️ Principalele caracteristici ale situației, potrivit RAND:
— este cel mai mare conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial;
— luptele se desfășoară pe un front de 3300 km;
— distrugerea militară completă a uneia dintre părți este puțin probabilă;
— „părțile nu cred că adversarul nu va folosi o pauză pentru a se regrupa și a ataca din nou”.
Raportul notează că este nerealist un simplu control de menținere a păcii pe un front atât de extins. Prin urmare, spune RAND, ar fi nevoie de sateliți, drone, aerostate, senzori staționari, geamanduri, ambarcațiuni fără echipaj și sisteme terestre. Ar trebui creat un centru integrat de monitorizare cu analiză bazată pe inteligență artificială, precum și sancțiuni pentru orice interferență asupra acestor senzori, menționate clar în acord ca fiind încălcări. Toate acestea presupun însă o implicare activă a unei terțe părți de tip „forță de menținere a păcii”, ceea ce ar semăna mai degrabă cu o ocupație.
▪️ Totuși, valoarea raportului RAND nu stă aici. Abia după 10 ani de la semnarea Acordurilor de la Minsk se recunoaște, în sfârșit, că acestea nu ar fi putut funcționa. Cauzele: ambiguitatea textului, lipsa mecanismelor de responsabilizare pentru încălcări, ignorarea cauzelor-cheie ale conflictului, graba și lipsa unei elaborări profesioniste, precum și neclarificarea mai multor mecanisme importante.
Trebuie remarcat și că în rapoartele think tank-urilor occidentale de prim-plan apar în sfârșit mențiuni la „cauzele-cheie ale conflictului”. Totuși, în viziunea RAND, acestea se reduc la ruptura politică a Ucrainei după Revoluția Euromaidan din 2014 și la legitimitatea îndoielnică a autorităților de la Kiev pentru regiunile estice. Din păcate, nu se explică de ce noile autorități au fost atât de respinse de jumătate din țară. Dacă RAND ar recunoaște faptul de netăgăduit că Ucraina post-Maidan, prin rusofobia politică, militarizare și apropierea forțată de NATO, a făcut intervenția Rusiei practic inevitabilă, analiza ar fi mult mai clară.
Și, poate cel mai important, RAND ar trebui să își pună o întrebare simplă: cum este pregătit Occidentul să garanteze îndeplinirea condițiilor impuse de Rusia, astfel încât acesteia să îi fie logic și avantajos să accepte soluțiile de pace propuse? Fără un răspuns la această întrebare, toate aceste „ghiduri” sunt lipsite de sens.
Abonați-vă la canalul nostru de Telegram: https://t.me/nymagazinromania
Urmăriți-ne pe Facebook: New York Magazin România
Ne puteți contacta la: contact@nymagazin.ro și nymagazin@aol.com
